Pielea sensibila, mancarimile

Pielea sensibila, mancarimile; cauze si remedi

Un fenomen neplăcut: mâncărimile de nesuportat împreună cu eritemul. Fie că se datorează muşcăturii unei insecte, fie datorită contactului cu anumite plante, nevoia de a te scărpina este foarte neplăcută, cu atât mai mult în timpul nopţii sau în public şi se poate datora şi igienei precare sau unor paraziţi. Ocazional pielea este iritată dar iritaţia nu poate fi localizată iar scărpinatul nu aduce nici o alinare. Următorul articol se referă la cauzele şi remediile cosmetice ale acestei probleme.

Câteva fire de păr, scame sau o insectă pe piele, o uşoară tensiune datorată pielii uscate sau chiar ideea de mâncărime în timpul unei nopţi nedormite declanşează aproape automat scărpinatul. Iritaţiile datorate unei cauze fizice sau fziologice ne însoţesc la fiecare mişcare. Dar este un lucru interesant faptul că aceste iritaţii sunt transmise ca un semnal altor oameni dacă se vorbeşte despre acestea sau dacă cineva vede o alta persoană scărpinându-se. Poate fi un reflex arhaic de apărare împotriva paraziţilor ca păduchi, căpuşe şi pureci.

Problema apare dacă pielea dezvoltă vezicule ce produc mâncărimi (urticarie) datorită influenţelor externe, Contactul cu firele de păr care nu sunt legate deranjează şi cauzează mâncărimi datorită transferului biogenic de amine histamine şi serotonină împreună cu acid formic şi acetilcolină. Reacţii similare pot fi observate după contactul cu meduzele din oceane. Histaminele naturale ale corpului sunt eliberate după muşcături de insecte, infectări cu paraziţi şi reacţii alergice ale pielii sub acţiunea unor substanţe străine. Substanţele ingerate oral pot cauza apariţia de pustule şi vezicule ce provoacă prurit pe întreaga suprafaţă a corpului. Agenţi farmaceutici dar şi mâncăruri, începând cu mirodenii şi ierburi până la vinul roşu pot aparţine acestei categorii, lucru care depinde de sensibilitatea individuală a persoanei. Varicela sau alte infecţii pot cauza apariţia unor pustule ce provoacă mâncărimi foarte enervante pentru persoana în cauză. Uneori chiar şi un stres personal poate declanşa pe fond nervos reacţia de scărpinare ca de exemplu în spatele urechilor, lucru similar cu gestul constant de a lua o ţigară.

Dacă produsele cosmetice cauzează mâncărimi ale pielii se pune frecvent întrebarea folosirii ingredientelor iritante ca de exemplu tensidele care au efect de indepărtare a grăsimilor de pe piele şi prin urmare duc la formarea de piele uscată după duş. Pe lângă acestea ar trebui menţionate reacţii alergice la uleiuri esenţiale, extracte şi conservanţi.

Problemele pielii, ca de exemplu acneea inflamatorie, neurodermatita şi psoriazisul ca şi tulburările barierei naturale de protecţie a pielii, tulburările de cornificare, arsurile solare şi reacţia pielii la propria transpiraţie sunt foarte răspândite. Simptomul ce acompaniază aceste probleme este pruritul, în special în zonele unde pielea şi-a modificat aspectul. Reacţiile sunt intensificate de purtarea de haine necorespunzătoare sau de folosirea de produse cosmetice inadecvate în acest context sau care nu se potrivesc nevoilor individuale ale persoanei în cauză sau pur şi simplu sunt de o calitate îndoielnică.

Identificarea declanşatorilor

Pe lângă analiza precisă şi temeinică a pielii este nevoie de multă atenţie şi spirit practic pentru a identifica cauzele individuale. În mod frecvent este şi o problemă psihică. Cu cât indivizii afectaţi se concentrează pe problema mâncărimii, cu atât mai mult sistemul lor nervos le joacă feste. Aceştia aparţin grupului de clienţi cel mai dificil al institutelor de cosmetică şi au nevoie mai degrabă de o consultaţie sensibilă şi convingătoare. În cele mai multe cazuri aceştia au trecut deja printr-o odisee a diagnosticelor şi au încercat un număr infinit de produse. Pe lângă aceasta, din când în când se pot produce iritaţii spontane la produse sau tratamente de înfrumuseţare în practica zilnică ceea ce înseamnă ca o cosmeticiană ar trebui să se informeze cât mai mult despre subiectul în cauză pentru a fi pregătită pentru asemenea cazuri. Pe de altă parte însă se poate presupune ca în urma unui tratament de succes clienţii afectaţi de iritaţii se vor număra printre cei mai buni agenţi publicitari. Chiar dacă cosmetica poate doar să susţină tratamentul, potenţialul corneoterapiei şi al terapiei preventive nu ar trebui subestimat.

Un tratament bine ales

Cu excepţia cazurilor în care cauza este de natură psihică, mancărimea este un semn al unei bariere de pretecţie a pielii foarte sensibilă şi deranjate. De aceea tratamentul se concentrează pe obţinerea unei barierea naturale sănătoase. Urmând acest concept, iritaţiile locale ce implică apariţia de comedoame (acnee), neurodermatită (infecţii datorate scărpinatului) şi psoriazis (piele hiperactivă) sunt tratate şi prevenite cu agenţi activi adecvaţi

Pielea uscată şi tensionată permanent este legată deasemenea de probleme ale barierei naturale de protectie a pielii. În acest caz factorul de hidratare natural (NMF) al pielii trebuie sa fie suplimentat cu amino acizi din creme cu conţinut crescut de lipide care nu conţin emulsificatori, parfum sau conservanţi. O alinare pe termen lung se poate obţine prin reducerea frecvenţei curăţării, a băilor şi prin folosirea de produse de curăţare ce nu fac spumă. Pentru a evita efectul contraproductiv de umflare a pielii este bine să se evite folosirea apei cu temperaturi ridicate şi deasemenea trebuie scurtat la minim timpul petrecut la duş. Apa foarte dură şi umiditatea scăzută reprezinta adevărate probleme, cu toate că umiditatea poate fi crescută prin scăderea temperaturii camerei în timpul sezonului rece. Foarte frecvent este trecut cu vederea şi impactul pe care îl au hainele asupra pielii: uşoare, ce alunecă şi sunt confortabile pot avea efecte pozitive nu numai ziua dar şi în timpul nopţii. O alternativă ar putea fi chiar sa nu mai dormim în pijama.

Infecţiile cu fungi ce provoacă mâncărimi ale pielii picioarelor şi în regiunea pubiană se datorează unei igiene personale excesive, unui micro climat în permanenţă umed sau transpiraţiei abundente. Acelaşi lucru se aplică şi infecţiilor fungice ale scalpului ce pot fi diagnosticate prin observarea scuamelor ce rămân pe scalp. Aceste infecţii pot perfora bariera naturală de protecţie a pielii astfel încât este important abordarea unui tratament pe termen lung de regenerare a pielii dupa tratamentul cu antibiotice. Produsele adecvate aici sunt cremele cu structură asemănătoare pielii ce conţin D-pantenol şi vitaminele A, C şi E. Această strategie de îngrijire a pielii ce are ca scop regenerarea acesteia s-a dovedit de succes şi în tratarea cicatricelor proaspete ce provoacă mâncărimi.

Pielea atopică (neurodermatită) este deja o problemă avansata a barierei de protecţie. Pe lângă substanţele de îngrijire folosite pentru regenerarea barierei de protecţie naturale a pielii se folosesc creme cu conţinut crescut de lipide şi agenţi activi antiinflamatori ca uleiul de luminiţa nopţii, uleiul de seminţe de in şi extractul de boswelia. Avantajul folosirii acestor agenţi este că aduc pielii substanţe lipide şi evită efectele secundare nefiziologice provocate de uleiurile de parafină. Ureea reduce mâncărimea. Este recomandabil folosirea de oleogeluri fară conţinut de apă dacă există o sensibilitate specifică la emulsii indicată prin dureri temporare după aplicaţie, lucru aplicabil şi în cazul pielii adolescenţilor.

Pentru muşcăturile de ţânţari se poate folosi un amestec de creme cu nanoparticule de primule şi uree ce produc o alinare la câteva minute după muşcătură.

Pielea afectată de psoriazis poate fi tratată în acelaşi mod dar cantitatea de lipide conţinută de cremă ar trebui adaptată nevoilor individuale. Complementar se pot folosi deasemenea loţiuni ce conţin acid fumaric ce se poate aplica după curăţare. De fapt acestea sunt produse fără grăsimi. Amestecurile adecvate pentru pielea atopică sunt loţiunile ce susţin bariera de protecţie naturală a pielii.

Agenţii antiinflamatori sunt de ajutor în caz de acnee. În gazul tenului gras este recomandat să se evite folosirea totală a cremelor şi doar să se aplice direct agenţii activi puri. În timp ce pielea îşi revine după inflamaţii şi eflorescenţe încet, încet va dispărea şi mâncărimea şi mai ales nevoia de scărpinat. Cauza tulburărilor de cornificare poate fi tratată cu acid linoleic cu condiţia ca acesta să fie combinat cu substanţe carrier asemănătoare fosfatidilcolinelor naturale. De ajutor în acest caz este şi acidul salicilic ce are efecte keratolitice şi anti-prurit.

Dermatita de contact iritativă ca de exemplu dermatita cauzată de scutec după ce pielea a fost în mod constant iritată de substanţe externe în cadrul unui mediu umed. Dacă sistemul imunitar va răspunde acestei probleme, se va dezvolta dermatita de contact alergică. Prioritar în aceste cazuri îl are tot regenerarea barierei de protecţie a pielii. Substanţele astringente ca de exemplu produsele de ceai sau extractul de hamamelis sunt de mare ajutor în porţiunile unde pielea începe să se crape.

Erupţiile cutanate temporare vor dura doar câteva ore şi se pot observa pe antebraţe şi picioare după ce pielea a fost expusă la temperaturi scăzute. Acestea sunt acompaniate de senzaţia severă de mâncărime şi de puncte roşii pe suprafaţa pielii. Deşi sunt neplăcute, acestea nu au nevoie de tratament cosmetic. Protecţia cea mai bună în acest caz este folosirea unui pulovăr sau a unei bluze cu mâneci lungi. Pe de altă parte, temperatura crescută a pielii poate duce deasemenea la apariţia unei mâncărimi latente. Un remediu tradiţional poate fi de folos aici ca de exemplu duşurile alternative calde şi reci ca şi mijloc de acomodare la schimbările de temperatură. Capsaicina (chili) aplicata direct produce mâncarimi severe ce durează câteva ore, paracress (agentul anti rid) produce tresăriri uşoare ce durează câteva minute şi dupa acest efect, pielea tratată va rămâne complet insensibilă.

Gâdilări şi mâncărimi în jurul ochilor pot fi atribuite intoleranţei la folosirea lentilelor de contact, alergiei la fân (polen) sau unui deficit al lichidului lacrimal care este cunoscut sub numele de sindromul ochilor uscaţi şi poate fi tratat cu un sprai de liposomi ce conţin fosfatidilcoline şi prin aplicarea de acid hialuronic pe pleoapa închisă.

Si în ultimul rând paraziţii intestinali pot provoca mâncărimi în regiunea anală. Pe de altă parte tulburările perianale frecvente se datorează unei igiene exagerate. Mâncărimea implicată poate deveni chiar durere dacă se aplică presiune pe termen lung. Cremele ce ajută barierea de protecţie a pielii sunt de ajutor în acest caz.

Ca un principiu procedurile de tratament ar trebui reduse la minim pentru evitarea iritaţiei adiţionale a pielii. Tratamentele abrazive (peelingurile şi microdermoabraziunea) ale indivizilor sensibili la mâncărimi ar trebui deasemenea limitate la minim. Pe lângă examinarea obiceiurilor alimentare deasemenea problemele metabolice ale ficatului şi glandei tiroide ca şi problemele rinichilor sau diabetul ar trebui sa fie luate în considerare pentru a găsi cauzele sensibilităţii individuale.

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns